mi-e ciudă că nu m-am născut acu vreo cinzeci de ani, să stau, să privesc cerul senin, să verific dacă mai am masca de gaz, să mănînc fasolea bine pregătită [că mi-e poftă acum să mănînc vreo tonă şi să fiu balonat şi cu dureri de stomac de la gazele care nu vor să iasă, sau vor însă n-ai pe unde că mi-e plin intestinu de boabele de fasole care fermentează în continuu] .. pentru cine nu ştie: de-o bucată de timp cînd sună cineva intră pe-a doua linie şi-i expediez repede c-am ceva mult mai palpitant de vorbit pe linia unu.. acu’s cu căştile pe urechi ş-ascult înainte s-adorm ce scoate winamp ul din buzunar .. după ce-am fost să dau o tură prin locul veşniciei mele, locu’n care timpul stă în loc, iar oamenii nu se schimbă, mi-am băut cola light ul, am dat o tură după doleanţele altora şi nu ale mele pînă-n rond ş-am ajuns nu-ş cum la benzinărie unde eu m-am dus în direcţia opusă că-s om responsabil şi nu-mi place să rod cauciucurile .. şi cum i-am dat în spiritul frăţiei lor care-i molipsitor în momentele de plictiseală agonică, mi-am dat seama c-am ratat stînga să intru spre scara mea cea scumpă, ş-am aterizat fix în faţa uşii petromolui [lenea mă stăpîneşte], am coborît, am intrat, m-am dus la frigideru care conţinea diverse şi m-am uitat ce să-mi iau, am luat steluţa heineken şi tubicap ul plus ceva care să-mi dea aripi ş-am fugit acasă, unde frumuşel le-am lăsat la rece, mai puţin o cutiuţă mică [că mie nu-mi plac alea mari, mi se par prea .. mari] şi de-atunci îmi ascult playlist ul cu ţigara-n bot la geam, cu lumina stinsă ca orice emo care s-a plictisit să fie trist ş-acu nu ştie ce să facă ..

aş da un telefon, dar cursurile-s multe, examenu-i aproape, iar soarele-i aproape sus pe cer